Sinteză 2009

Sinteza grantului pentru anul 2010 – Istorie românească în arhivele athonite

Grant finanţat de CNCSIS, IDEI, PCEX, nr. 75 (2008-2011)

 

După un veac şi jumătate arhivele mănăstirilor de la Muntele Athos s-au deschis. Câteva zeci de mii de documente din istoria medievală şi modernă a românilor vor intra în circuitul ştiinţific naţional şi internaţional. Totodată, acum se poate lărgi mult şi cunoaşterea mărturiilor artistice româneşti, păstrate la Muntele Athos. Proiectul nostru urmăreşte continuarea editării documentelor medievale şi moderne de la mănăstirile din Sfântul Munte şi elaborarea de studii pe temeiul acestui imens material inedit. Prin aceste cercetări se vor putea cunoaşte cu adevărat şi complet raporturile dintre Ţările Române şi acest veritabil centru al Ortodoxiei şi se va da deplină substanţă afirmaţiei făcute de Porfirie Uspenski: “nici unul dintre popoarele ortodoxe nu a făcut atâta bine pentru Athos cât au făcut românii”.

Acest proiect continuă o cercetare începută cu mai mulţi ani în urmă. Directorul proiectului, prof. univ. dr. Petronel Zahariuc a condus şi un proiect CNCSIS: Relaţiile dintre Ţările Române şi Bisericile Răsăritene în sec. XIV-XIX (Muntele Athos, Serbia, Bulgaria, Grecia), pentru perioada 2006-2008, încheiat cu publicarea unui volum de studii: Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile Răsăritene în sec. XIV-XIX, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009, 446 p., a două volume de documente din arhivele mănăstirilor Xiropotam şi Xenofon şi a mai multor studii privitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi spaţiul ortodox din sudul Dunării, unele dintre ele fiind strânse în volumul: De la Iaşi la Muntele Athos. Studii şi documente de istorie a Bisericii, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, 302 p. (+ ilustraţii).

 

Descrierea activităţii din anul 2009:

Cercetătorii angrenaţi în acest proiect au desfăşurat cercetări în arhivele publice din România: Bucureşti (Arhivele Naţionale, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională a României), Galaţi (Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”), Cluj-Napoca (Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca), Suceava (Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, Muzeul Naţional „Bucovina”), în arhivele Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi în arhivele mănăstirilor Suceviţa, Putna, Dragomirna, Hadâmbul şi Golia, precum şi la Chişinău (Arhiva Naţională a Republicii Moldova). De asemenea, unul dintre membrii echipei, dr. Florin Marinescu şi-a continuat cercetările în bibliotecile din Atena şi, fapt deosebit de important, în arhivele mănăstirilor de la Muntele Athos (Grecia), publicând în acest an un nou volum de documente din arhiva unei mănăstiri athonite – mănăstirea Dohiariu (în limba greacă). Cercetătorii angrenaţi în acest proiect au lucrat la identificarea metoacelor mănăstirilor închinate din Moldova şi din Ţara Românească, prin cercetarea materialului documentar adunat în cadrul Laboratorului de cercetare a relaţiilor româno-athonite şi prin deplasări pe teren; în acest sens au fost fructificate şi identificări ale metoacelor realizate în anii anteriori, datorate lui Florin Marinescu şi directorului de proiect.

Datorită faptului că s-a lucrat cu un material documentar inedit, valoarea şi nivelul ştiinţific al rezultatelor obţinute sunt ridicate, contribuind la o mai bună cunoaştere a istoriei ecleziastice şi politice din Ţările Române din sec. al XV-lea până la Unirea Principatelor. Prin munca de cercetare desfăşurată în acest an au fost create premisele pentru o bună derulare a proiectului în 2010, atunci când vom trece la publicarea materialului documentar, păstrat în arhivele mănăstirilor athonite.

Membrii echipei au susţinut cinci comunicări în ţară şi una în străinătate: două comunicări la Institutul de Istorie N. Iorga din Bucureşti, două comunicări la Simpozionul organizat de mănăstirea Dragomirna, o comunicare la Facultatea de Istorie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza şi o comunicare la Centrul de Cercetări Neoelenice din Atena (Grecia), prin care au valorificat materialul documentar adunat, în urma lucrului la acest proiect. Potrivit graficului de realizare a proiectului, un articol a fost publicat într-o revistă indexată în baze de date internaţionale.

Fondurile au fost utilizate corect şi echilibrat, potrivit obiectivelor, activităţilor şi categoriilor de buget înscrise în planul de realizare a proiectului. Echipamentul achiziţionat (cameră foto Olympus SP-590UZ) completează îm mod fericit dotarea Laboratorului pentru cercetarea relaţiilor româno-athonite, din cadrul Catedrei de Istorie Medievală a Facultăţii de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, făcând posibilă procesarea materialului documentar pentru volumele de documente, pe care dorim să le edităm în anii următori ai proiectului. Din păcate, nu am putut achiţiţiona un scanner Plustek Optic 7300, necesar citirii rolelor de microfilm, pentru că Firma SC Chrome Computers SRL, care a adjudecat, în urma licitaţiei, achiziţionarea aparatului, a descoperit că nu poate livra produsul ofertat, prin adresa 10.12.2009, astfel că nu am mai avut timpul necesar pentru a achiziţiona un alt aparat asemănător.

Directorul proiectului, prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, Facultatea de Istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, a publicat mai multe stusii şi capitole în cărţi, ce au legătură directă cu tema proiectului, fiind în parte finanţate din acest grant: Actul de întemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu de la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVII, Academia Română, Institutul de Istorie Nicolae Iorga, Editura Istros, Muzeul Brăilei, p. 126-151 (revistă indexată în baze de date internaţionale); Câteva date despre despre legăturile Ţărilor Române cu Mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos (sfârşitul sec. XV – mijlocul sec. XVII), în volumul Ideologii politice şi reprezentări ale puterii în Europa. Studii reunite de Alexandru-Florin Platon, Bogdan-Petru Maleon, Liviu Pilat, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2009, p. 191-207; O biserică veche din Bucureşti şi neamul doamnei Anca, în Vocaţia istoriei. Prinos profesorului Şerban Papacostea, vol. îngrijit de Ovidiu Cristea şi Gheroghe Lazăr, Editura “Istros”, Brăila, 2008, p. 691-703; Mănăstirea Hadâmbu – 350 de ani de istorie şi spiritualitate, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2009: capitolele Istoria mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul) – de la întemeiere la începutul veacului al XVIII-lea, p. 17-111, şi Muzeul mănăstirii Hadâmbul. Catalog, p. 261-321 (acest capitol în colaborare cu Daniela Livadaru); Monografia comunei Luizi-Călugăra, în colaborare cu Antonel-Aurel Ilieş (coord.), Daniela Butnaru, Anton Coşa, Ioan Dănilă, Anton Despinescu, Ion Ilieş, Editura „Serafica”, Roman, 2009: capitolul Evoluţia istorică a satului Călugăra. Contribuţii, p. 45-111. De asemenea, directorul de proiect a publicat patru recenzii ale unor cărţi care cuprind capitole privitoare la tema grantului: Violeta Barbu, Purgatoriul misionarilor. Contrareforma în ţările române în secolul al XVII-lea, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008, 770 p., în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVII, 2009, p. 351-356; Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare. Carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, Editura “Muşatinii”, Suceava, 2005, 629 p. + 58 fig., în “Revista de Istorie Socială”, X-XII, 2005-2007, Editura Polirom, Iaşi (apărut 2009), p. 565-567; Gheorghe Lazăr, Les marchands en Valachie (XVIIe-XVIIIe siècles). Avec une préface de Şerban Papacostea, Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2006, 437 p., în “Revista de Istorie Socială”, X-XII, 2005-2007, Editura Polirom, Iaşi (apărut 2009), p. 577-583; Bogdan-Petru Maleon, Clerul de mir din Moldova secolelor XIV-XVI, de Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2007, 551 p., în “Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza», Iaşi, s. n., istorie, t. LIV, 2008, p. 323-326. Directorul de proiect a susţinut mai multe comunicări ştiinţifice în anul 2009, folosind şi informaţii desprinse din documentaţia adunată şi cercetată pentru acest proiect: Din nou despre relaţiile româno-ruse la mijlocul secolului al XVII-lea (solia mitropolitului Ghedeon), comunicare la şedinţa din aprilie 2009 a Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi; Un sigiliu, o stema şi un posibil ctitor (mănăstirea Sf. Sava), comunicare la şedinţa din mai 2009 a Comisiei de Genealogie, Heraldică şi Sigilografie, Iaşi; Actul de întemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu din mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, comunicare la Sesiunea lunară de comunicări a Institutului de Istorie “N. Iorga”, Bucureşti, iunie 2009; “Vodă da şi Hâncu ba”. Contribuţii la istoria răscoalei din 1671-1672, comunicare la Simpozionul anual al Institutului “N. Iorga”, Bucureşti, decembrie 2009. O parte dintre documentele cercetate pentru acest grant au intrat şi în cuprinsul volumului Documenta Romaniae Historica, IX (1593-1598), A, Moldova, în pregătire pentru tipar la Editura Academiei Române, Bucureşti (volum editat în colaborare cu colegii de la Institutul “A. D. Xenopol” din Iaşi).

Cercetător ştiinţific Florin Marinescu de la Centrul de Cercetări Neoelenice din Atena (Grecia) a lucrat în acest an la editarea unui nou volum de documente din arhiva unei mănăstiri de la Muntele Athos: Documente româneşti din arhiva mănăstirii Dohiariu de la Muntele Athos, Atena, 2009, 840 p. (în limba greacă). De asemenea, a susţinut, folosind documentele inedite din acest volum, o comunicare la Centrul de Cercetări Neoelenice din Atena.

Prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, Facultatea de Istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, a publicat un articol care are legătură cu tema grantului: Pagini din istoria Iaşilor (secolul XVIII) în documente din Arhiva Sfântului Mormânt, în volumul Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile răsăritene în secolele XIV–XIX, editat de Petronel Zahariuc, Iaşi, 2009, p. 143–160, şi a susţinut două comunicări: Surse neutilizate pentru reconstituiri prosopografice, genealogice şi biografice (Colocviul „Biografie – prosopografie – genealogie. Discuţii de metodologie şi studii de caz din Antichitate şi până în prezent”, Iaşi, 8. IV. 2009); Documente de la Miron Barnovschi în arhive străine (Simpozionul „Dragomirna şi ctitorii ei”, Mănăstirea Dragomirna, 22. VII. 2009) (în colaborare cu Florin Marinescu, Atena).

Prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely, Facultatea de Istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, a publicat articolul Ctitori mari şi ctitori mici la biserica Sfântul Dimitrie (Balş) din Iaşi, în volumul Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile răsăritene în secolele XIV–XIX, editat de Petronel Zahariuc, Iaşi, 2009, p. 81–92, şi a susţinut comunicarea: Mănăstirea Dragomirna – ctitorie boierească (Simpozionul „Dragomirna şi ctitorii ei”, Mănăstirea Dragomirna, 23. VII. 2009).

Drd. Cătălina Chelcu, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol” a lucrat la definitivarea tezei de doctorat, Cultura română la mijlocul sec. XVII în Moldova, folosind şi o parte din documetaţia adunată pentru acest proiect. De asemenea, a publicat articolul O condică a documentelor moşiilor Mănăstirii Doamnei de lângă Botoşani, închinată la mănăstirea Sfântul Pantelimon de la Muntele Athos, în vol. Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi bisericile răsăritene în secolele XIV-XIX, editat de Petronel Zahariuc, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2009, p. 361-446 (în colaborare cu Marius Chelcu); Sinodul de la Iaşi (1642) – o evaluare istoriografică, în “Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»”, Iaşi, t. XLVI, 2009, p. 383-393. De asemenea, dna Chelcu a lucrat la Documenta Romaniae Historica, IX (1593-1598), A, Moldova, în pregătire pentru tipar la Editura Academiei Române, Bucureşti (volum editat în colaborare cu directorul de proiect şi cu alţi colegi de la Institutul “A. D. Xenopol” din Iaşi).

Drd. Lucian-Valeriu Lefter a lucrat la definitivarea tezei de doctorat: Boieri şi „domenii” în Ţara Moldovei înainte şi în vremea lui Ştefan cel Mare, 295 p., pentru care a folosit şi o parte a bibliografiei identificate pentru acest proiect. De asemenea, a reliazat stusiul: Reforma lui Cuza-Vodă. Împroprietăriţi şi descendenţi la Dumeşti-Vaslui 1864-1909, în “Revista de istorie socială”, X-XII, 2005-2007, Ed. Polirom, Iaşi (apărut 2009), p. 215-242, şi comunicarea ştiinţifică : Satele boierilor Micleşti de la ţinutul Hotinului, la Simpozionul internaţional Românii din afara graniţelor ţării. Europa de lângă noi. Identitate şi multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi – emblemă a istoriei naţionale (noiembrie 2009, Iaşi).

Activitatea ştiinţifică desfăşurată în acest an a dus la îndeplinirea obiectivelor propuse şi la realizarea unei baze documentare solide, necesare muncii din anul următor al proiectului, atunci când vom publica şi un volum de documente din arhiva unei mănăstiri de la Muntele Athos.

 

Director proiect,
Prof. univ. dr. Petronel ZAHARIUC