Raport 2010

Raport grant – in extenso – pentru anul 2010 – Istorie românească în arhivele athonite

Grant finanţat de CNCSIS, IDEI, PCEX, nr. 75 (2008-2011)

După un veac şi jumătate arhivele mănăstirilor de la Muntele Athos s-au deschis. Câteva zeci de mii de documente din istoria medievală şi modernă a românilor intră astfel în circuitul ştiinţific naţional şi internaţional.

După un veac şi jumătate arhivele mănăstirilor de la Muntele Athos s-au deschis. Câteva zeci de mii de documente din istoria medievală şi modernă a românilor intră astfel în circuitul ştiinţific naţional şi internaţional. Proiectul nostru urmăreşte continuarea editării documentelor medievale şi moderne de la mănăstirile din Sfântul Munte şi elaborarea de studii pe temeiul acestui imens material inedit. Prin aceste cercetări se vor putea cunoaşte cu adevărat şi complet raporturile dintre Ţările Române şi acest veritabil centru al Ortodoxiei şi se va da deplină substanţă afirmaţiei făcute de Porfirie Uspenski: “nici unul dintre popoarele ortodoxe nu a făcut atâta bine pentru Athos cât au făcut românii”. Relaţiile dintre Ţările Române şi Sfântul Munte au constituit o coordonată fundamentală a istoriei românilor, deoarece vreme de cinci secole (XIV-XIX), Moldova şi Ţara Românească au reprezentat principalul sprijin cultural şi material pentru Muntele Athos şi pentru popoarele ortodoxe din Peninsula Balcanică şi din Orientul Apropiat. Cercetarea noastră are caracter interdisciplinar, atrâgând spre istorie metodele ştiinţelor speciale (paleografie, istoria Bisericii, genealogie, heraldică, istoria artei etc.). Datorită importanţei Muntelui Athos pentru întreaga Creştinătate vom contribui la elucidarea unor aspecte din istoria popoarelor din răsăritul Europei şi la înţelegerea legăturilor cu Apusul Europei. Astfel, vom contribui la completarea bibliografiei internaţionale privitoare la Muntele Athos, făcând mai vizibilă contribuţia cercetătorilor români, şi vom dezvolta în ţară un important centru de cercetări româno-athonite.

Acest proiect continuă o cercetare începută cu mai mulţi ani în urmă. Directorul proiectului, prof. univ. dr. Petronel Zahariuc a condus şi un proiect CNCSIS: Relaţiile dintre Ţările Române şi Bisericile Răsăritene în sec. XIV-XIX (Muntele Athos, Serbia, Bulgaria, Grecia), pentru perioada 2006-2008, încheiat cu publicarea unui volum de studii: Contribuţii privitoare la istoria relaţiilor dintre Ţările Române şi Bisericile Răsăritene în sec. XIV-XIX, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009, 446 p., a unui volum de din arhiva mănăstirii Xiropotam şi a mai multor studii privitoare la relaţiile dintre Ţările Române şi spaţiul ortodox din sudul Dunării, unele dintre ele fiind strânse în volumul: De la Iaşi la Muntele Athos. Studii şi documente de istorie a Bisericii, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, 302 p. (+ ilustraţii).

Prin acest nou proiect, început la începutul anului 2009, activitatea de editare a materialului documentar păstrat în arhivele mănăstirilor athonite a continuat, precum şi elaborarea unor studii, cu un mare grad de noutate, datorită surselor istorice inedite folosite. Astfel, directorul acestui proiect, prof. dr. Petronel Zahariuc a publicat câteva studii (cuprinse în raportul pentru anul 2009): Actul de întemeiere al Colegiului lui Vasile Lupu de la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVII, p. 126-151 (revistă indexată în baza de date CEEOL); Câteva date despre despre legăturile Ţărilor Române cu Mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos (sfârşitul sec. XV – mijlocul sec. XVII), în volumul Ideologii politice şi reprezentări ale puterii în Europa. Studii reunite de Alexandru-Florin Platon, Bogdan-Petru Maleon, Liviu Pilat, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2009, p. 191-207; O biserică veche din Bucureşti şi neamul doamnei Anca, în Vocaţia istoriei. Prinos profesorului Şerban Papacostea, vol. îngrijit de Ovidiu Cristea şi Gheroghe Lazăr, Editura “Istros”, Brăila, 2008, p. 691-703; Mănăstirea Hadâmbu – 350 de ani de istorie şi spiritualitate, coord. P.S. Calinic Botoşăneanul şi Daniela Livadaru, Editura „Doxologia”, Iaşi, 2009: capitolele Istoria mănăstirii Dealul Mare (Hadâmbul) – de la întemeiere la începutul veacului al XVIII-lea, p. 17-111, şi Muzeul mănăstirii Hadâmbul. Catalog, p. 261-321.

De asemenea, un alt membru al echipei acestui proiect de cercetare, dr. Florin Marinescu a publicat în anul 2009 un nou volum de documente din arhiva unei mănăstiri athonite – mănăstirea Dohiar: Ή Ίερά Μονή Δοχειαρίου στή Ρουμανία. Τί λένε τά έγγραφα, Εκδοσεις Ιερας Μονης Δοχειαρίου, ΑγιουΟρος, 2009, 508 p.; în anii 2011-2012, se vor publica în Grecia alte două volume, aflate în stadiu de finalizare: Documente româneşti din arhiva mănăstirii Simonoeptra (în colaborare cu Petronel Zahariuc şi Dumitru Nastase) şi volumul al II-lea din Documente româneşti din arhiva mănăstirii Xiropotam (în colaborare cu Petronel Zahariuc).

Descrierea activităţii din anul 2010

Acceptul pentru finanţarea acestui proiect, prin credit de angajament, a venit relativ târziu (luna iunie), iar Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a hotărât acordarea finanţării (doar pentru deplasări interne şi logistică) la sfârşitul lunii august 2010. Cu toate acestea, cercetătorii angrenaţi în acest proiect au desfăşurat stagii de cercetare în arhivele publice din România: Bucureşti (Arhivele Naţionale, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională a României), Galaţi (Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”), Cluj-Napoca (Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca), Craiova (Direcţia Judeţeană Craiova a Arhivelor Naţionale), Suceava (Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale, Muzeul Naţional „Bucovina”), Botoşani (Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale), în arhivele Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi în arhivele mănăstirilor Suceviţa, Putna şi Golia, precum şi la Chişinău (Arhiva Naţională a Republicii Moldova). De asemenea, unul dintre membrii echipei, dr. Florin Marinescu şi-a continuat cercetările în bibliotecile din Atena şi, fapt deosebit de important, în arhivele mănăstirilor de la Muntele Athos (Grecia), unde a obţinut acceptul pentru publicarea, în anii ce vor urma a documentelor româneşti din arhiva mănăstirii Esfigmenu. Cercetătorii angrenaţi în acest proiect au lucrat la identificarea metoacelor mănăstirilor închinate din Moldova şi din Ţara Românească, prin cercetarea materialului documentar adunat în cadrul Laboratorului de cercetare a relaţiilor româno-athonite şi prin deplasări pe teren; în acest sens au fost fructificate şi identificări ale metoacelor realizate în anii anteriori, datorate lui Florin Marinescu şi directorului de proiect.

Datorită faptului că s-a lucrat cu un material documentar inedit, valoarea şi nivelul ştiinţific al rezultatelor obţinute sunt ridicate, contribuind la o mai bună cunoaştere a istoriei ecleziastice şi politice din Ţările Române din sec. al XV-lea până la Unirea Principatelor. Prin munca de cercetare desfăşurată în acest an au fost create premisele pentru o bună derulare a proiectului şi în 2011, atunci când vom publica un nou volum de documente româneşti din arhivele mănăstirilor athonite, care se va adăuga celui publicat în 2010.

Membrii echipei au susţinut nouă comunicări în ţară la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” – Iaşi, Institutul Român de Genealogie şi Herladică “Sever Zotta”, Iaşi, Mănăstirea Putna, Muzeul Naţional Moldova – Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Universitatea „Babeş-Bolyai” – Cluj-Napoca, prin care au valorificat materialul documentar adunat, în urma lucrului la acest proiect. Potrivit graficului de realizare a proiectului, două articole au fost acceptate pentru publicare în „Revista Istorică” (ERIH) şi unul în „Studii şi Materiale de Istorie Medie” (CEEOL).

Fondurile au fost utilizate corect şi echilibrat, potrivit obiectivelor, activităţilor şi categoriilor de buget înscrise în planul de realizare a proiectului. Echipamentul achiziţionat (scanner foto, Epson) completează îm mod fericit dotarea Laboratorului pentru cercetarea relaţiilor româno-athonite, din cadrul Catedrei de Istorie Medievală a Facultăţii de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, făcând posibilă procesarea materialului documentar pentru volumele de documente, pe care dorim să le edităm în anii următori ai proiectului. Şi în anul următor, în măsura bugetului alocat, vom încerca să dezvoltăm baza materială a acestui laborator.

Rezultatele propuse a fi livrate în acest an au fost integral realizate. Două dintre obiectivele propuse: completarea bazei de date privitoare la mărturiile iconografice şi la alte categorii de surse istorice scrise au fost îndeplinite, pe temeiul lor realizându-se studiile livrate în 2010. Munca ştiinţifică la cel de-al treilea obictiv: „prelucrarea materialului documentar din arhiva de la Protatu” a început, urmând a fi concretizată prin publicarea unui volum de documente în anul 2011, în măsura în care acest proiect va mai primi finanţare.

Directorul proiectului, prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, Facultatea de Istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, a publicat mai multe studii ce au legătură directă cu tema proiectului, trei dintre ele purtând şi datele de identificare (acknowledgment): Noi informaţii despre mănăstirea Izvorani (judeţul Buzău) şi despre mitropolitul Ţării Româneşti, Luca de Cipru, în “Revista Istorică”, XXI, 2010, nr. 5-6, sub tipar, ERIH; Câteva documente de la Neagoe Basarab, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, XXVIII, 2010, sub tipar, CEEOL; „Nu am trecut cu vederea”. Câteva hrisoave de danie ale domnilor Moldovei pentru mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»”, Iaşi, XLVII, 2010, p. 345-353; precum şi un stidiu de istorie ecleziastică, apropiat de tema proiectului: Mitropolitul Iacov Putneanul şi „necazul de obşte” al Moldovei, în „Analele Putnei”, V, 2009, nr. 1, p. 219-235. De asemenea, directorul de proiect a publicat patru recenzii ale unor cărţi care cuprind capitole privitoare la tema grantului: Florin Marinescu, Ή Ίερά Μονή Δοχειαρίου στή Ρουμανία. Τί λένε τά έγγραφα, Εκδοσεις Ιερας Μονης Δοχειαρίου, ΑγιουΟρος, 2009, 508 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVIII, 20010, sub tipar; Andronikos Falangas, Jacques Vassilikos – Despote (Despot Vodă). Un grec, voïévode de Moldavie, Bucarest, 2009, 187 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVIII, 20010, sub tipar; Oana Rizescu, Avant l’«État – juge»: Pratique juridique et construction politique en Valachie au XVIIe siècle, Editura Notarom, Bucureşti, 2008, 547 p., în „Studii şi materiale de istorie medie”, XXVIII, 20010, sub tipar; Liviu Pilat, Între Roma şi Bizanţ. Societate şi putere în Moldova (secolele XIV-XVI), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, 603 p. (+ 15 ilustraţii), în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol», Iaşi, XLVII, 2010, p. 372-375.

Directorul de proiect şi dr. Florin Marinescu au predat la tipar un volum de documente şi alte mărturii româneşti păstrate la mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos: Documente româneşti din arhiva mănăstirii Xenofon de la Muntele Athos, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010, 350 p. (va apare la sfârşitul anului 2010, cu acknowledgment-ul acestui grant).

Directorul de proiect a susţinut mai multe comunicări ştiinţifice în anul 2009, folosind şi informaţii desprinse din documentaţia adunată şi cercetată pentru acest proiect: Câteva note despre ctitorii mănăstirii Hlincea, comunicare la şedinţa Centrului de Cercetări privind Elitele Sociale şi Ideologia Puterii, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, mai 2010; “Pentru că a fost faptă din trupul domniei lui”. Contribuţii privitoare la descendenţa lui Mihai Viteazul, comunicare la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi, noiembrie 2010; Mănăstirea Mira – ctitoria Cantemireştilor, la Simpozionul „Dimitrie Cantemir – 300 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei”, Huşi, 6 decembrie 2010. O parte dintre documentele cercetate pentru acest grant au intrat şi în cuprinsul volumului Documenta Romaniae Historica, IX (1593-1598), A, Moldova, pregătit pentru tipar la Editura Academiei Române, Bucureşti (volum editat în colaborare cu colegii de la Institutul “A. D. Xenopol” din Iaşi).

Prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, Facultatea de Istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, a publicat un articol care are legătură cu tema grantului: Adevărata identitate a unei broderii liturgice din tezaurul mănăstirii Putna, în Mănăstirea Golia. 250 de ani de la sfinţirea ctitoriei lui Vasile Lupu, Editura Doxologia, Iaşi, 2010, p. 124-133, şi a susţinut două comunicări: Stat şi Biserică în imaginarul Moldovei medievale (Institutul de Studii Central-Europene, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Seminarul de Cercetare Interdisciplinară „Vizualul ca document istoric. Imagine, obiect şi ritual în cercetarea contemporană”, Cluj-Napoca, 14.IV. 2010) şi Contribuţii prosopografice şi epigrafice, comunicare la Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, Iaşi, 12 octombrie 2010.

Cercetător ştiinţific Florin Marinescu de la Centrul de Cercetări Neoelenice din Atena (Grecia) a predat la tipar volumul de documente româneşti din arhiva mănăstirii Xenofon, amintit mai sus, şi a publicat volumul Mitropolitul Grigore Irinupoleos (1764-1846). Studii şi documente referitoare la egumenul grec al Goliei, Editura Axa, Iaşi, 2010, 132 p. + XVI ilustraţii (împreună cu dr. Vlad Mischevca, Republica Moldova); acest din urmă volum se bazează, în primul rând, pe documentele păstrate în arhiva românească a mănăstirii Vatoped. De asemenea, a publicat studiul Mănăstirea Golia în arhiva Vatopedului. Egumenii, privilegiile, moşiile şi metoacele, în Mănăstirea Golia. 250 de ani de la sfinţirea ctitoriei lui Vasile Lupu, coord. Sorin Iftimi, Editura Doxologia, Iaşi, 2010, p. 151-167, şi a susţinut comunicările: Mănăstirea Golia în documentele Vatopedului, comunicare la Simpozionul naţional „Monumentul. Tradiţie şi viitor”, ediţia a XII-a, Iaşi, 13-17 octombrie 2010, şi Metoacele Muntelui Athos din Episcopia Huşilor, comunicare la Simpozionul „Dimitrie Cantemir – 300 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei”, Huşi, 6 decembrie 2010.

Prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely, Facultatea de Istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, a predat spre publicare şi i-a fost acceptat articolul Legături ale Ţărilor Române cu Mănăstirea Kosinitza, în “Revista Istorică”, XXII, 2011, nr. 1-2 (ERIH, acknowledgment-ul grantului) şi a susţinut comunicarea Datorie creştinească şi conştiinţă genealogică în actul de ctitorire: schitul Drăguşanul, comunicare laAl XV-lea Congres de Genealogie şi Heraldică, Iaşi, mai 2010.

 

Articolele publicate în „Revista Istorică” (ERIH), în „Studii şi Materiale de Istorie Medie” (CEEOL) şi în alte reviste de prestigiu din ţară, volumul de documente din arhiva mănăstirii Xenofon de la Muntele Athos şi volumul despre mitropolitul Grigore Irinupoleos, se bazează pe material documentar inedit, astfel că vor avea un ecou pozitiv în cercetarea istorică românească şi străină. Studiul privitor la mitropolitul Ţării Româneşti, Luca de Cipru, unul dintre cei mai importanţi cărturari greci care au activat în Ţările Române la sfârşitul secolului al XVI-lea şi prima treime a secolului al XVII-lea, aduce noi informaţii despre activitatea acestuia şi despre ctitoria sa, mănăstirea Izvorani; considerăm că aceste noi informaţii vor interesa pe cercetătorii români şi străini, care se ocupă de creaţiile şcolii de miniatură („şcoala de la Buzău”), unul dintre cele mai importante centre de difuziune culturală din Răsăritul Europei. De asemenea, documentele slavo-române de la Neagoe Basarab, necunoscute până acum în istoriografia românească, completează informaţia istorică privitoare la unul dintre cei mai importanţi domni ai Ţării Româneşti, iar documentele de danie ale domnilor Moldovei (sec. XVIII-XIX) pentru mănăstirea athonită Xenofon, arată existenţa unor legături neşiute între această ţară românească şi lavra athonită. Totodată, studiul despre legăturile Ţărilor Române cu mănăstirea Kosinitza din nord-estul Greciei, lărgeşte sfera de cuprindere a grantului, şi arată ajutoarele date de români popoarelor creştine din din sudul Dunării, aflate sub stăpânire otomană. Totodată, volumul de documente şi alte mărturii româneşti păstrate la mănăstirea Xenofon de la Muntele Athos, precum şi volumul despre activitatea mitropolitului Grigore Irinupoleos (egumen al mănăstirii Golia) se încadrează deja într-o serie, care a fost excelent primită de istoriografia românească şi străină.

Drd. Cătălina Chelcu, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, şi-a susţinut teza de doctorat, Cultura română la mijlocul sec. XVII în Moldova, la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, folosind şi o parte din documetaţia adunată pentru acest proiect. De asemenea, a obţinut un grant de cercetare în cadrul proiectului „Fondul Social European. Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013”, coordonat de Academia Română, cu tema Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate – dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetare postdoctorale (contract: POSDRU 89/1.5/S/61104); tema individuală de cercetare este: Între memoria cutumei şi cuvântul pravilei. Infracţiuni, pedepse şi identităţi sociale în Moldova premodernă (secolul al XVII-lea – prima jumătate a secolului al XVIII-lea). Şi în cadrul acestui proiect, Cătălina Chelcu va valorifica experienţa dobândită prin cercetarea documentelor de arhivă, punctul forte al proiectului nostru. Totodată, d-na Chelcu a publicat articolul “Fiindu atunci (…) legaţi cu prieteşugu”: note de terminologie medievală, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»”, Iaşi, XLVII, 2010, p. 149-158, şi a susţinut comunicarea: Contribuţii privitoare la domeniul mănăstirii Golia: proprietăţile urbane, la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi, noiembrie 2010, care a fost predată spre publicare în „Revista de Istorie Socială”, XIII-XV, 2008-2010, Editura Polirom, Iaşi. De asemenea, d-na Chelcu a lucrat la Documenta Romaniae Historica, IX (1593-1598), A, Moldova, pregătir pentru tipar, la Editura Academiei Române, Bucureşti (volum editat în colaborare cu directorul de proiect şi cu alţi colegi de la Institutul “A. D. Xenopol” din Iaşi).

Drd. Lucian-Valeriu Lefter şi-a susţinut teza de doctorat: Boieri şi „domenii” în Ţara Moldovei înainte şi în vremea lui Ştefan cel Mare, pentru care a folosit şi o parte a bibliografiei identificate pentru acest proiect. De asemenea, a publicat două studii, care au cu datele de identificare ale acestui grant (acknowledgment): Averile mănăstirii Golia în pragul secularizării din 1863, în Mănăstirea Golia. 250 de ani de la sfinţirea ctitoriei lui Vasile Lupu, Editura Doxologia, Iaşi, 2010, p. 285-316, şi Schitul Gol(o)gofta din ţinutul Vaslui, în anii de dinaintea secularizării averilor mănăstireşti, în „Monumentul”, XI/1, Iaşi, 2010, p. 99-129; totodată, a publicat alte două studii, care conţin date desprinse din documentarea realizată pentru acest grant: Un învăţător al neamului: Iacov Putneanul, în „Analele Putnei”, V, 2009, 1, p. 255-265, şi De la Ioan Tăutu la Ionaşco Ghenghea. Pământul şi moştenirea genealogică, în Pro Bucovina. Repere istorice şi naţionale, vol. coordonat de Mihai-Bogdan Atanasiu şi Mircea-Cristian Ghenghea, Biblioteca Naţională a României, Editura Mitropolit Iacov Putneanul, Bucureşti, 2010, p. 15-39.

 

Lucrul în cadrul acestui proiect a presupus strânsa colaborare cu tinerii cercetători. Astfel, cei doi tineri cercetători (Cătălina Chelcu şi Lucian Lefter) au lucrat la îndeplinirea obiectivelor proiectului, susţinând comunicări, efectuând stagii de documentare (Bucureşti, Chişinău, Cluj-Napoca, Craiova) şi publicând studii, dar, totodată, şi-au perfecţionat instrumentele şi metodele ştiinţifice, absolut obligatorii pentru cercetarea istoriei medievale şi moderne româneşti. Astfel, au ajuns să stăpânească foarte bine paleografia româno-chirilică şi paleografia slavonă, iar, în continuare, vor putea să lucreze la editarea unor fonduri documentare din ţară sau din străinătate. Ambii cercetători şi-au susţinut tezele de doctorat în vara anului 2010, iar experienţa muncii de cercetare din cadrul acestui grant le-a fost folositoare. Cătălina Chelcu a obţinut, în octommbrie 2010, o bursă de cercetare, în cadrul proiectului european POSDRU, coordonat de Academia Română. Prezentarea acestor documente inedite, în cadrul cursurilor şi seminariilor din cadrul Facultăţii de Istorie şi lucrul propriu-zis cu aceste texte, în cadrul seminariilor de paleografie româno-chirilică, au contribuit la atragerea studenţilor spre studiul istoriei medievale şi moderne româneşti. De asemenea, comunicările susţinute de către membrii echipei şi cursurile din cadrul şcolii doctorale, cu accent pe folosirea materialului documentar inedit, constituie un model în activitatea de cercetare pentru doctoranzi.

Totodată, acest proiect a contribuit la dezvoltarea competenţelor şi a asigurat o suplimentare a veniturilor salariale ale doctoranzilor, ducând la realizarea unor teze de doctorat de valoare; de asemenea, studenţii, masteranzii şi doctoranzii, care au asimilat cunoştinţe de paleografie chirilică, vor putea lucra cu bune rezultate în arhive, muzee şi biblioteci, unde vor putea prelucra fondurile şi colecţiile de documente, manuscrise şi carte veche românească. De asemenea, din punct de vedere economic, publicarea informaţiilor noi, păstrate în arhivele mănăstireşti, poate să contribuie la restaurarea arhitecturii şi picturii ansamblurilor ecleziastice, pentru că arată care a fost forma lor veche şi care sunt adaosurile ulterioare.  Astfel, studiul despre mănăstirea Izvorani, deoarece aduce în circuitul ştiinţific informaţii necunoscute privitoare la refacerea mănăstirii la sfârşitul secolului al XVII-lea, poate contribui la o mai bună restaurare a bisericii mănăstirii; acelaşi lucru se poate observa, în cazul mănăstirii Golia din Iaşi, a cărei restaurare arhitectonică s-a încheiat în toamna anului 2010, urmând să fie restaurată pictura, iar contribuţiile ştiinţifice ale directorului acestui proiect şi ale altor membri din echipă au contribuit la găsirea unor soluţii optime pentru restaurare. De aceea, considerăm că publicarea documentelor necunoscute păstrate la Muntele Athos şi studiile pe marginea lor contribuie la limitarea unor costuri şi la realizarea unor restaurări de calitate.

Activitatea ştiinţifică desfăşurată în acest an a dus la livrarea rezultatelor propuse, la îndeplinirea obiectivelor şi la publicarea unui volum de documente din arhiva mănăstirii athonite Xenofon; în acelaşi timp, a început munca de prelucrare a materialului documentar, care va continua în anul următor al proiectului, atunci când vom publica un nou volum de documente din arhiva altei mănăstiri de la Muntele Athos. Menţionăm că doctoranzii cuprinşi în acest proiect au lucrat cu bune rezultate şi au reuşit să-şi susţină tezele de doctorat, astfel că se vor putea implica şi mai mult în realizarea activităţilor subsumate acestui proiect de cercetare. De asemenea, trebuie să remarcăm că a fost completată infrastructura de cercetare, astfel încât obiectivele proiectului vor putea fi îndeplinite la un nivel înalt.

Lista bogată de lucrări a tuturor membrilor echipei, evoluţia ştiinţifică foarte bună a doctoranzilor angrenaţi în acest grant şi numeroasele manifestări ştiinţifice la care au participat membrii grantului, arată că obiectivele grantului au fost îndeplinite, deschizându-se, totodată, noi drumuri pentru cercetări ştiinţifice de valoare în viitor.

 

Director proiect,

Prof. univ. dr. Petronel ZAHARIUC